Tristete pentru propriul pacat

Tristete pentru propriul pacat

Comentarii · 1575 Vizualizări

Vorbeam recent cu cineva despre pacat si mi-am adus aminte de aceasta schita dintr-o predica; am vrut neaparat sa o impartasesc si cu voi.

 

9 Doamne, toate dorintele mele sunt inaintea Ta, si suspinele mele nu-Ti sunt ascunse15. Doamne, in Tine nadajduiesc;

Tu vei raspunde, Doamne Dumnezeule!Ps 38

In momentul in care are loc intalnirea cu Dumnezeu, naste in noi un sentiment de amaraciune pentru al nostru pacat. Din acel moment Duhul Sfant ne cerceteaza si trezeste in noi un adevarat sentiment de mahnire, declansat din pricina pacatului facut adica a jigniri adusa lui Dumnezeu de ale noastre actiuni.Aceasta tristete uneori declanseaza in noi o cautare profunda a Lui Dumnezeu. Tristetea care apropie de Dumnezeu trebuie sa fie:

  • sincera( parere de rau pentru pacat)
  • cu incredere(daca marturisesti pacatul primesti iertare)
  • cu fapte( abandonare de pacat)

Acel sentiment trebuie sa fie de calitate si sa ne indrume spre abandonarea pacatului si catre dorinta de ai fi pe plac lui Dumnuzeu.Voia Sa in viata nostra trebuie sa fie pe primul loc.Acest proces de mahnire si cautare ne va conduce catre partasia intima cu Tatal Ceresc.