Daniela Miron Cover Image
User Image
Trage pentru a repoziționa coperta

Care e diferența între a fi fericit și a fi mulțumit?

Intră pe site pentru a aprecia, distribui sau comenta!

Păpădia,

Curajoasă, strălucind de bucurie a răsărit de sub nămeți,
Semeață înălțându-se spre Cel ce topește zăpada,
Uimită, strălucirea razelor sublime se-aseamană cu ea, pare că sus pe cer e reflectată ea.
Se uită-n jur, suratele-i dansează în lumină,
Străfulgerate toate de-același gând de necrezut,
Deși-s tare mărunțele, și-au fost ascunse ca-n mormânt,
De vremea cea cumplită ce a lovit cu înghețare
Când era vremea răsăririi, a mugurilor, bobocilor.
Stralucitorul astru,le vine in întâmpinare
Ca semn de bun venit aruncă raze calde, aurii
Zâmbind cu chipul păpădiei.
Păpădiei ce sub zăpadă n-a cârtit că e vreme urâtă,
Nici nu și-a plâns de milă că nu e drept să-i fie frig,
Că e prea greu și sufocant sa stai înghesuită sub plapuma de nea,
Nici n-a gândit că ce trăiește nu e drept, sau ca aceasta nu e viață,
Nici n-a gândit că Dumnezeu e rău și că nu-i pasă de ce trăiește ea acum,
Nici nu s-a răsculat cumplit spunând că e greșit tot ceea ce trăiește,
Nici n-a cerut sa vină cineva să îi ia greutatea, să o elibereze din această strânsoare,
Ea doar a stat cuminte sub nămeți …tăcând,
iar viața ce era ascunsă-n ea, în propria-i ființă
și-a îndeplinit menirea, pulsându-i energie,
Zăpada aceea multă, rece, grea venită ne la timp,
N-a putut să frâneze a păpădiei dezvoltare,
Pentru că-n ea există o lege-a vieții ce are puterea de a învinge adversitatea,
A fost creeată să reziste așa plăpândă cum se află.
Căci Dumnezeu a spus că nu cei tari, puternici vor învinge
Ci aceia slabi, plăpânzi ce nu își plâng de milă cand vine grea durere,
Ce stau tăcând sub nămeții greoi, lăsând ca viața ce le curge în vene,
Să-și desăvârșească lucrarea ce-i transformă,
Crezând că după norii plumburii ce au adus furtuna,
Va răsări Acela care topește pojghița de ghiață,
Să iasă la lumină sublima păpădie zâmbăreață,
Ce în încredere și liniște, se dezvoltase sub zăpadă,
Gata fiind ca să întâlnească în văzduh pe Cel ce are același zâmbet , același zambet ca al său,
Să se bucure de căldură, de lumină strălucire, de viață,
S-arate lumii întregi că cel ce-i slab nu piere cand vine încercarea,
Iar greutatea ei nu îl omoară, deși aduce durere
Ea îl hrănește, iar viața dinlăuntru transformă mica plantă
Într-o preafrumoasă floare, ce are zambetul de soare.


9 Aprilie 2023 Daniela Miron

imageimage
+4
Intră pe site pentru a aprecia, distribui sau comenta!
Daniela Miron a adăugat fotografii noi în De prin ceață adunate
1 an

De prin ceață adunate.

O saptamana de iarnă cu ceață, vând și chiciură. 38.141 pași. 24.41 km. Nu este mult, nu-i nici putin....e suficient. Fiecare ieșire în natură a fost răsplătită din belșug cu lucruri mărunte, dar impresionante.

"Bunătăţile* Domnului nu s-au sfârşit, îndurările Lui nu sunt la capăt,
ci se #înnoiesc în fiecare dimineaţă. Şi credincioşia Ta este atât de mare
„Domnul este partea mea de moştenire”, zice sufletul meu, „de aceea nădăjduiesc în El.”
Domnul este bun cu cine nădăjduieşte în El, cu sufletul care-L caută.
Bine este să aştepţi în tăcere ajutorul Domnului.
(Ieremia 3:22-26)

Privind natura din jurul meu, nu am putut sa nu-mi amintesc aceste ganduri ale profetului: îndurările și bunatatile Domnului se înnoiesc în fiecare dimineață. Mărturie stau imaginile acestea, care au surprins câte puțin din noutatea fiecărei zile.

Vizionare plăcută!

image
image
+15
Intră pe site pentru a aprecia, distribui sau comenta!

"O #calatorie de 1000 de mile, începe un singur #pas" Lao Tzu

Totul pornește de aici, de la un singur pas, de la primul pas. Acest pas este fundamental pentru toata călătoria și pentru ținta finală. Fără el, nu ar exista bucuria adusă de sosirea, în locul spre care ne-am pornit. Dar, adeseori acest prim pas, este dificil căci nu toate călătoriile noastre au ca scop plăcerea. Unele le facem pentru că trebuie.... pentru sănătate, pentru suflet, pentru schimbarea comportamentelor greșite, pentru eliberarea de dependente. Unele călătorii pot fi chiar dificile, iar primul pasul e șovăitor și poți simți înlăuntrul tău descurajarea care te poate bloca, oprindu-ti creșterea spre care te îndrepți. Da, o călătorie de 1000 de mile, începe cu un singur pas" spunea Lao Tzu, dar un pas, după alt pas, după altul, și după altul.....fac o 1000 de mile. Nu trebuie să te gândești la mulți pași, ci doar unul, la cel din clipa prezentă. Grija ta să fie să nu ratezi pasul clipei prezente, căci doar așa nu te vei împotmoli în drumul tău. Solomon spunea:
"Cine disprețuiește ziua începuturilor slabe?"
Apreciază ziua începuturilor slabe, prețuiește primul pas la adevărata lui valoare, căci acest pas este cel ce te poartă spre ținta spre care ai pornit.
Nu fi un cine disprețuitor al propriilor începuturi slabe ci unul care își urmărește ținta pas după pas.

imageimage
+6
Intră pe site pentru a aprecia, distribui sau comenta!